Lupta de la Smârdan s-a desfășurat în ziua de 12/24 ianuarie 1878 în satul Smârdan, sangeacul Vidin, vilaietul Dunării, Imperiul Otoman, în contextul războiului de independență (1877 – 1878).
Satul aparține astăzi de localitatea Inovo din regiunea Vidin, Bulgaria. Conflictul militar a reprezentat o luptă dintre trupele armatei române și cele otomane din timpul Asediului de la Vidin.
Lupta de la Smârdan a avut un rol decisiv în operațiunea militară care s-a înfăptuit în zilele de 12-14/24-26 ianuarie 1878 și care avea ca scop principal, cucerirea de către Armata Română a liniei fortificate exterioare a Cetății Vidin și izolarea garnizoanei otomane de liniile de comunicații terestre exterioare.
Înveți și ajuți! Cumpără-i copilului tău manualul „O istorie a lumii pentru copii” de Virgil Hillyer, și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
Lupta în sine, a fost parte a unei acțiuni desfășurate de trupele Diviziilor 1, 2 și 4 și ale Brigăzii de Roșiori românești, pentru a ocupa și a păstra principalele poziții fortificate de la Novoselo, Smârdan și Inovo. În plus, acțiunile prevedeau și cucerirea a altor puncte de rezistență înaintată din jurul Vidinului – Tatargik, Rupcea, Rainovcea și Capitonovcea.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Istoria Românilor, de Petre P. Panaitescu, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media
Rezultatul luptei a fost favorabil trupelor atacatoare române, care au ocupat în prima zi, principalele amplasamente disputate – Smârdanul și Inova, precum și Tatargik, Rupcea și Rainovcea. Ulterior ele s-au consolidat pe poziții, au reușit să reziste contraatacului otoman de a doua zi și au extins, fiind în urmărirea inamicului, în a treia zi, aria punctelor de rezistență înaintată cucerite cu Capitonovcea, Kerimberg, Ceiselo și Kutova, aflate între Inova și Dunăre.
Din cauza ceții foarte dense, atacul asupra punctului fortificat Novoselo a fost împiedicat.
Acțiunile desfășurate în zilele de 12-14 ianuarie, au finalizat împresurarea Cetății Vidin și au permis ulterior un amplasament favorabil artileriei române, astfel încât aceasta să poată executa în mod eficient trageri asupra fortificațiilor orașului asediat. Din cauza vremii nefavorabile, asaltul general asupra cetății a trebuit însă să fie amânat.
Amintirea evenimentului a fost păstrată prin monumente comemorative și lucrări de artă. Dintre acestea, se distinge tabloul lui Nicolae Grigorescu intitulat „Atacul de la Smârdan”, care a intrat ca model-reper iconografic cu valoare de simbol în conștiința populară și a devenit imaginea emblematică a întregului efort militar de obținere a independenței naționale.
Mai multe detalii despre contextul militar al bătăliei, puteți citi aici.
@E.T.
-era “om de shtiintza”,
impartziala ca Tedros Adhanom · Director general al Organizației Mondiale a Sănătății……
Elisa Leonida Zamfirescu – personalitate marcantă a științei …
presamil.ro › elisa-leonida-zamfirescu-personalitate-marcanta-stiintei-roma…
Presamil.ro
presamil.ro
Platforma online a Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naționale, România.
Ultima ediție din Observatorul …
Observatorul militar
-dupa aia A.Aslan traieste
si-si aplica zilnic trattamentul propriu…..
12/24 ianuarie 1878
“razboiul de Independenta” ne-a dat pe mana austriecilor:
-a fost un razboi pornit cu 40 de ani MAI DEVREME!
Și uite asa singurică-singurea, România a ajuns învingătoare de imperii…
🙂 Îi „uzam moral” (cum ni s-a spus) până … se lăsau păgubași și plecau singuri. 🙂
Așa cum vă tot spun, eu nu știu nimic despre presă (liberă au ba). Am mers la sursa articolului, apoi am deviat la un articol vizibil și îmbietor, dedicat unei doamne de care nu cred să fi auzit vreodată: Elisa Leonida Zamfirescu:
https://www.unitischimbam.ro/elisa-leonida-zamfirescu/
Stupoare: origine socială probabil „nesănătoasă” (și nu tocmai românească 100%), inginer român cu faimă europeană, iese la pensie în 1963, la vârsta de 75 ani, fără mențiuni de „studii de reeducare” în temnițe comuniste, fără să fie executată, fără să fie declarată „dușman al poporului”, fără etc. – ba mai și reprezintă România (de la distanță ?) pe la ONU:
„În calitate de președinte al Comitetului de luptă pentru pace din Institutul Geologic, a luat atitudine față de înarmarea atomică, adresând un protest competent și justificat comisiei de dezarmare de la Lancester House din Londra, insistând asupra pericolului armei atomice. Aceasta intervenție a fost comunicată oficial la ONU.”
Ba avea „galerie” și pe unde „nu trebuie”:
„În timpul vieții, nu de puține ori activitatea sa a fost adusă la cunoștința publicului larg prin mijloacele de presă, atât din țară cât și din străinătate. În ziarul Românul American, nr.14/8 martie 1960, a apărut un articol care se referea, printre altele, și la exemplara sa viață de familie.”
Stupoare absolută: ar fi fost menționată – după deces – anual la TVR, inclusiv 15-16 ani ai „Epocii de Aur”!
„ Decesul
A încetat din viață la 25 noiembrie 1973, la vârsta de 85 de ani.
De la trecerea ei în veșnicie, în fiecare an, presa și Televiziunea Română au reamintit despre ea.”
Știe cineva „cum au fost posibili” toate acestea (presupunând că nu e „fake news”) ? Sau e „fake news” ? Ori făcuse „pact cu Necuratul” ? (Nici asta nu-i menționată!)
Înțelege cine poate – eu nu pot.
Mulțumesc. (Scuze pentru devierea de la subiectul articolului dvs.)